Judeţul Bistriţa-Năsăud este, oficial, începând de joi, o zonă de risc maxim pe harta europeană a răspândirii peste porcine africane (PPA). Tot joi, Comisia Europeană a publicat decizia adoptată în 27 august 2018, de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre. 

Pentru a evita pătrunderea virusului PPA în Bistriţa-Năsăud, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Roşu Mareş, susţine că trebuie respectate toate măsurile luate de Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă.

 

În noua decizie a Comisiei Europene sunt menţionate zonele din Uniune contaminate cu virsul PPA, aşa numitele zone roșii, precum şi cele cu risc maxim – zonele albastre.  Pe lista zonelor cu risc maxim apar în dreptul României județul Bistrița-Năsăud, dar și județele Cluj, Brașov, Covasna, Harghita, Iași, Maramureș, Neamț şi Teleorman, şi parţial judeţele Alba, Arad, Argeș şi  Hunedoara.

sursa foto: g4media.ro

Pe lista zonelor contaminate, cele roşii, pe lista publicată de Comisia Europeană sunt menţionate 17 judeţe din România – Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Tulcea, Vaslui și Vrancea -, dar şi zona Capitalei.

 

Cu privire la gradul de risc în care este încadrat judeţul Bistriţa-Năsăud, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Roşu-Mareş a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bistriţa, că pericolul ca virusul PPA să ajungă în județul Bistrița- Năsăud este la fel de mare ca în oricare alt județ, dacă nu sunt respectate condiţiile impuse de Comitetul de urgență pentru pesta porcină.

„Tot ceea ce înseamnă comunicare şi informare pe această boală este transmis prin intermediul Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, în care sunt înglobate 12 entităţi care au obligativitatea de a lua măsuri. Prevenirea şi combaterea bolilor, nu Ministerul Agriculturii este cel care gestionează aceste lucruri, dar nici nu ne sustragem în ceea ce înseamnă implicarea în acest fenomen. Autoritatea Sanitar-Veterinară este cea care gestionează tot ce înseamnă prevenirea şi combaterea bolilor la animale, nu numai pesta porcină africană, ci şi restul, alături de acest Comitet naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, care, la nivel judeţean se transpune în Comitelul local de combatere a bolilor. Din acest comitet, condus de către prefect,  fac parte Direcţia Sanitar-Veterinară, Garda de Mediu, Jandarmeria, Poliţia , toate celelalte instituţii care au acest rol. În toate judeţele s-au transmis către prefecturi, pentru a informa populaţia, iar prefecturile au transmis primăriilor afişe, anunţuri, informări”, a declarat secretarul de stat.

Acesta susţine că, anul trecut, când a apărut primul caz în România de pestă porcină africană, în judeţul Satu Mare, la graniţa cu Ucraina, autorităţile au acţionat de urgenţă şi au informat populaţia, astfel încât în timp foarte scurt ţara noastră a fost declarată de Comisia Europeană zonă liberă de pestă porcină.

„În acest an, se pare că în perioada mai – iunie, a intrat cel de-al doilea focare de pestă porcină în ţară, prin Delta Dunării, tot din Ucraina. După cum se ştie, Delta Dunării este o zonă aparte, fiind protejată de UNESCO. Vânătoare este interzisă şi este foarte greu de gestionat acest teritoriu”, a mai spus Sorin Roşu Mareş.

Potrivit secretarului de stat, răspândirea virusului PPA poate fi stopată prin mai multe metode.

„Mai exact, oprirea circulației animalelor, informarea corectă a cetățenilor, intensificarea vânătorii la mistreț și atingerea cotelor suplimentare care s-au dat pentru recoltarea mistreților. Inconștiența unora, de a aduce porci din focare a județelor unde există acest virus, conform legii se pedepsește, deoarece este infracțiune și este pedepsită cu dosar penal. Lumea trebuie să fie foarte bine informată, porcul în gospodărie nu are nicio problemă dacă nu intră în contact cu un mistreț sau cu o persoană care a fost în zonele de focar și poate să transmită această boală mecanic, adică prin haine sau carne contaminată adusă din focarul respectiv”, a explicat Roşu Mareş.

„Este de o virulență extraordinară această boală, nu are tratament, nu are vaccin, iar singura măsură care se poate lua este de a lichida focarul unde apare”, a mai subliniat el.

Secretarul de stat a atras totuşi atenţia că sunt mulţi oameni dezinformaţi legat de pesta porcină africană: că nu se iau măsurile necesare, că boala e indusă sau că autorităţile vor să lichideze toţi porcii din România.

„Sunt ipoteze alarmante, care nu fac decât să inducă panica în populaţie. Nu este un lucru bun. (…) Sunt oameni cărora le-au murit porcii în ferme şi în gospodării. Avem 128.000 de porci sacrificaţi sau morţi din efectivul de 4,5 milioane de porci din ferme şi gospodării. Avem 169 de localităţi afectate, ceea ce reprezintă 6,8% din totalul localităţilor din cele 10 judeţe”, a spus secretarul de stat.

Totodată acesta a avertizat că populaţia nu trebuie să ascundă boala, în cazul în care constată prezenţa virusului.

„Virusul nu se distruge prin congelare. Oamenii pot pune la conservare acest virus şi să-l scoată după trei luni. Doar la peste 80 de grade se distruge virusul”, a mai precizat Sorin Roşu Mareş.