Bistrițeanul Alexandru Pugna, care în ultimii trei ani a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, figurează pe lista angajaților eliberați din funcție de premierul Ludovic Orban. La finalul mandatului, acesta spune că are totuși un regret. 

Guvernul Orban a anunțat în această săptămână că va reduce drastic numărul angajaților din Executiv numiți de guvernarea PSD, premierul Ludovic Orban semnând în ultimele două zile zeci de decizii de eliberare din funcție.

Printre cei care au fost puși pe liber se află secretari de stat, subsecretari de stat și consilieri de stat din mai toate ministerele. În total este vorba despre circa 80 de persoane.

Totodată, pe lista celor concediați se numără și interpretul de muzică populară Alexandru Pugna, acesta deținând funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale din ianuarie 2017. Decizia de eliberare a acestuia din funcție a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 8 noiembrie 2019.

Înainte de a fi secretar de stat, Alexandru Pugna a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. De asemenea, în trecut acesta a ocupat și un fotoliu de consilier județean.

UPDATE 19:30 

La finalul mandatului, Alexandru Pugna a postat un mesaj pe pagina personală de pe o rețea de socializare, prin intermediul căruia a ținut să mulțumească tuturor celor care i-au oferit această șansă, afirmând că perioada petrecută în Ministerul Culturii și Identității Naționale a reprezentat o etapă importantă a vieții sale.

”Am cunoscut aici oameni minunați, mari artiști, oameni de cultură, personalități puternice din sfera culturală românescă și internațională și am avut șansa extraordinară de a contribui la zidirea culturală a vremii cu ceea ce a depins de mine și de poziția ca demnitar al statului român”, a precizat Alexandru Pugna.

Fostul demnitar a amintit și câteva dintre realizările din cei 3 ani de mandat: ”Dintre cele ce mi-au adus multă satisfacție sufletească pot aminti câteva: Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia, care aștepta de 25 de ani să fie amplasat și la care am avut o contribuție hotărâtoare, în ciuda atâtor forțe ostile. Monumentul a fost inaugurat la 1 Dec. 2018, marcând astfel Centenarul Marii Uniri; recuperarea a trei lucrări excepționale ale sculptorului George Apostu, considerat după Brâncuși cel mai mare sculptor român, lucrări aduse din Liban de la fiul fostului președinte al Libanului, cu care am purtat o îndelungă corespondență, reușind astfel recuperarea lor și donarea către Centrul ”George Apostu” din Bacău; salvarea Muzeului Național Bran, o instituție care deține un patrimoniu extraordinar de valori ce au aparținut Reginei Maria, și care era pe punctul de a fi desființat, iar patrimoniul risipit între muzee, dacă nu interveneam hotărâtor pentru salvarea lui și găsirea celor mai bune soluții pentru ca brănenii să nu fie văduviți de acest patrimoniu și de o instituție de rang național, iar aceste valori să rămână la Bran, așa cum sunt sigur că și-ar fi dorit Regina Maria. Apoi nu pot să nu-mi amintesc de susținerea unor activități deosebite prin sprijin financiar din partea Ministerului, așa cum ar fi: recordul mondial de la Năsăud, de ziua costumului popular românesc, prin care s-au adunat la un loc cel mai mare număr de oameni îmbrăcați în costum popular. Apoi, reabilitarea podului de lemn de la Coșbuc, singurul care a mai rămas în această zonă a Europei, construit în stil tirolez susținut din fonduri de la Institutul Național al Patrimoniului precum și reabilitarea Castelului de la Posmuș ( Bistrița Năsăud), dar și multe alte obiective salvate prin fonduri financiare de la INP. Susținerea realizării unor lucrări de artă reprezentând personalități ce au avut un rol hotărâtor în realizarea Marii Uniri a românilor: Regele Ferdinand, Patriarhul Miron Cristea, Cardinalul Iuliu Hossu, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiș etc. Restaurarea a numeroase obiective de patrimoniu ajunse in stare de colaps. Realizarea primei expoziții a României la cel mai important muzeu din Europa: Muzeul Luvru. De asemenea, am încercat să readuc la locul cuvenit patrimoniul cultural imaterial prin reactivarea programului ”Tezaur uman viu”, inițiativa UNESCO, ce nu mai funcționa de aproape doi ani. Astfel, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care și ea nu mai funcționa la sosirea mea la minister, și care a primit un nou mandat în 2017, am reușit să acordăm acest titlu unor oameni minunați, care de ani buni țin aprinsă flacăra tradiției și spiritului românesc. Am susținut finanțarea unor mari și importante manifestări culturale printre care amintesc: Festivalul Romanței Românești ”Crizantema de Aur” de la Târgoviște, unde după o absență de 10 ani, am readus Ministerul Culturii și Identității Naționale printre instituțiile ce susțin acest important festival și nădăjduiesc că cei ce vor conduce Ministerul vor susține includerea Romanței pe lista Patrimoniului Cultural Mondial – UNESCO. De asemenea, am sprijinit Uniunea Artiștilor Plastici din România la foarte multe acțiuni și proiecte pe care le-au derulat în acești trei ani. (…) Ca să vă faceți o idee, in această peroadă în cabinetul meu au intrat un număr de aproximativ 10.000 de documente care au necesitat rezolvare. Oricum, plec de la Ministerul Culturii și Identității Naționale cu credința că am făcut tot ceea ce ținea de mine și că nu am dezamăgit”. 

Totuși, fostul secretar de stat spune că are un regret, acela că din denumirea ministerului a fost scoasă sintagma „Identității Naționale” si a rămas doar „Ministerul Culturii”.

🇷🇴FINAL DE MANDAT🇷🇴S-a încheiat pentru mine o etapă importantă a vieții mele. Cea în care am fost demnitar al Statului…

Publicată de Pugna Alexandru pe Sâmbătă, 9 noiembrie 2019