La sediul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud s-a semnat, marţi, contractul de proiectare şi lucrări pentru reabilitarea şi restaurarea Castelului Teleki din localitatea bistriţeană Posmuş, monument istoric de valoare naţională. Contractul a fost câştigat de asocierea SC Euras SRL Satu Mare – SC Utilitas SRL Cluj-Napoca, asociere care a avut o ofertă în valoare de 18,5 milioane lei (circa 4 milioane euro).

 

 

Contractul care a vizat proiectarea şi lucrările de execuţie din cadrul proiectului de reabilitare şi restaurare a Castelului Teleki din Posmuş, comuna Şieu, a fost scos la licitaţie la finele lunii mai acest an, suma estimată a fi necesară cifrându-se la 21.821.585,14 lei, adică aproximativ 4,9 milioane euro, la un curs valutar calculat la 4,43 lei/euro.

Monumentul, la un pas de colaps

Conform documentației tehnice, la cele cinci corpuri ale castelului vor fi efectuate consolidări ale fundațiilor, consolidări ale bolților fisurate, intervenții la planșeele de lemn, dar și la subansamblurile de susținere în structură portantă, precum și la șarpante. De asemenea, vor fi efectuate intervenții de eliminare a umidității, izolații orizontale și salubrizarea pereților. Instalațiile exterioare și interioare existente vor fi dezafectate și vor fi montate altele noi, conform normelor legale în vigoare. Vor fi refăcute pardoselile, tâmplăriile vor fi înlocuite cu unele similare din punct de vedere al aspectului original. Practic, întreg ansamblul va fi refuncționalizat, fără a fi afectat caracterul de monument istoric.

„Învelitorile tuturor corpurilor prezintă stare avansată de degradare. Majoritatea șarpantelor, planșeelor planare din lemn sunt biologic degradate, cu unele zone prăbușite sau în pragul colapsului.

Tasări inegale sunt la toate corpurile, degradările existente pot provoca colaps în orice moment, s-au identificat porțiuni de ziduri prăbușite care pot antrena și elemente structurale, subansambluri structurale adiacente.

Ansamblul castelului este în stare avansată de degradare și din punct de vedere al fizicii construcției. Descrierea deficiențelor și degradărilor este valabilă pentru momentul întocmirii prezentei documentații, însă în absența unor intervenții urgente de protecție a ansamblului, degradarea avansează, existând risc crescut de prăbușiri parțiale/locale„, se arăta în documentația tehnică, care datează din 2016.

Destinaţiile spaţiilor după reabilitare

După ce lucrările vor fi finalizate, spațiile vor avea destinații precise. Astfel, în corpul 1, la parter va fi amenajată o sală de recepție/informații vizitatori, iar la etaj trei săli expoziționale și spații comune. În corpul 2, la subsol vor fi amenajate trei depozite pentru ateliere, la parter vor fi două ateliere pentru producție artizanală, sală de expoziție, bibliotecă și sală de expunere carte veche, oficiu, sală de relaxare, birou administrativ, garderobă vizitatori, depozit suport ateliere, două depozite pentru materiale, centrală termică, și grupuri sanitare. În corpul 3, la subsol vor fi amenajate trei săli de expoziție, oficiu, vestiare pentru personalul angajat, depozit de lemne, grupuri sanitare; la parter va fi amenajat un oratoriu, 6 săli cu port specific popular, centrală termică și grupuri sanitare. În corpul 4 va fi amenajată la parter o sală de conferințe și grupuri sanitare. În corpul 5, la parter vor fi amenajate săli pentru ateliere destinate diverselor activități sociale, centrală termică, spațiu tehnic, grupuri sanitare; la etaj va fi amenajat un oficiu și 8 ateliere de producție artizanală și grupuri sanitare, iar la supantă (n. r. – platformă construită într-o incintă, pe un nivel intermediar între două caturi, desfăşurată pe o parte din suprafaţa incintei) vor fi amenajate 6 ateliere de artă și producție manufacturieră.

Proiectul a fost folosit de PSD în lupta politică 

Castelul de la Posmuș a fost trecut pe lista monumentelor istorice în urmă cu ceva ani buni, iar mai apoi a trecut în patrimoniul administrației județene. Până în 2011, imobilul de valoare istorică a fost ca și inexistent pentru cei din conducerea județului Bistriţa-Năsăud, însă în anul respectiv, Liviu Rusu, pe atunci președintele Consiliului Judeţean, a prezentat consilierilor județeni un proiect pentru reabilitarea castelului nobiliar din Posmuş. Obiectivul investiţiei, conform proiectului iniţial, era reabilitarea, consolidarea, restaurarea şi conversia funcţională a castelului Centru cultural, turistic şi de agrement. Valoarea proiectului a fost calculată, la acea vreme, la circa 6 milioane de euro .

Lucrările propuse erau pentru a asigura construcţiei rezistenţă, stabilitate, siguranţă în exploatare, condiţii de igienă şi reabilitare termică. De asemenea, pe lângă investiţia de bază, a fost prevăzută şi asigurarea utilităţilor – electricitate, apă menajeră şi de incendiu, canalizare menajeră si pluvială; instalaţii interioare de iluminat, curenţi slabi, încălzire ventilare, sanitare -, dar şi dotarea cu utilaje şi echipamente tehnologice, utilitare, mobilier şi accesorii pentru desfăşurarea activităţilor de bază. De asemenea, se prevedea împrejmuirea incintei castelului, realizarea unor alei carosabile şi pietonale, teren de joacă, teren de sport, plantaţii şi mobilier urban.

Practic, din totalul sumei prevăzută pentru reabilitarea castelului, circa patru milioane de euro urmau să fie cheltuiţi pentru reabilitarea propriu-zisă a clădirii, iar restul sumei de aproximativ două milioane de euro, pentru utilităţile necesare şi construirea unei staţii de tratare a apei, care acum nu mai există în documentație.

Cum însă la acel moment nu exista posibilitatea unei finanțări din fonduri europene, singura variantă era aceea a finanțării de la bugetul județului, iar în acel an în bugetul CJ BN a fost prevăzută suma de 1,9 milioane lei, din care 500.000 lei doar pentru proiectare.

Însă pe atunci, în condițiile în care lupta politică era una foarte aprigă, atât la nivel naţional, cât şi judeţean, PNL şi PSD aliindu-se împotriva PDL, în momentul în care au fost înștiințați de posibilele costuri ale reabilitării castelului, consilierii judeţeni din cele două formaţiuni mai sus amintite s-au declarat total împotriva proiectului propus de Liviu Rusu.

După doar patru ani, cei aflaţi în 2011 în opoziţie şi ajunşi mai apoi la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud au ajuns la concluzia că suma estimată nu este chiar atât de aberantă şi că ar fi necesari circa 5 milioane de euro având în vedere starea în care se află castelul de la Posmuş şi lucrările care ar trebui derulate acolo, iar soluţia, apărută între timp ca o mănuşă, ar fi accesarea de fonduri europene.