Elevii școlilor din orașul Năsăud au îmbrăcat din nou straiele de populare și au sărbătorit Maialul, cea mai veche sărbătoare a Țării Năsăudului, care a ajuns la cea de a 138-a ediție. Tradiția datează din anul 1871, când a fost obţinută cu mare dificultate aprobarea împărătească de constituire a Societăţii de lectură a elevilor „Virtus Romana Rediviva” – veritabil scut cultural și lingvistic împotriva legilor de maghiarizare forțată.
Maialul Elevilor Năsăudeni are un puternic substrat istoric, patriotic și național, sărbătoarea fiind strâns legată de reprimarea Revoluției de la 1848, în momentele când românii din Transilvania au încercat și au izbutit să-și protejeze limba maternă. În acel context s-a înscris și acțiunea promovată la Liceul Grăniceresc, acum Colegiul Național „George Coșbuc”, în amintirea Marii Adunări de pe Câmpia Libertații de la Blaj, din 15 mai 1848, primul Maial fiind organizat la Năsăud în anul 1871. Organizarea Maialului a fost întreruptă doar între anii 1940-1944, când Năsăudul a fost sub ocupație hortystă, şi în perioada 1948-1957, în timpul regimului comunist.
Primele ediţii ale Maialului elevilor năsăudeni s-au desfăşurat în pădurea DUMBRAVA, mutându–se apoi în LOAGĂR (unde acum se află stadionul orașului), locuri spre care elevii plecau din curtea şcolii încolonaţi, în straie populare şi în ritmuri de fanfară, abordând tricolorul românesc.
Momentul de vârf era suita de dansuri „Căluşarul”, „De-a lungul” şi „Învârtita”, dar și dansul de salon Romana, care avea loc seara, în sala de sport a Liceului Grăniceresc.
După 1957, sărbătoarea s-a transformat una a întregii comunităţi locale, cu participarea tuturor şcolilor Năsăudului.
În ultimele trei decenii în cadrul Maialului au loc şi festivităţi de premiere de către administraţia locală a celor mai performanţi elevi ai şcolilor năsăudene, afirmaţi prin premii şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor şcolare, la sesiunile de referate şi comunicări ale elevilor, la concursurile şi campionatele sportive şi la festivalurile cultural – artistice.