De multe ori, adevărul zilei de ieri nu coincide cu cel de azi. Singurele constante ale vremurilor pe care le trăim sunt războiul, sărăcia și cizele suprapuse. Așa cum vă spuneam și la ediția de aseară, trăim vremuri marcaate de conflict generalizat, unul care poate escalada în orice clipă, iar omenirea se află pe buza prăpastiei.
Tragedia din Polonia putea fi scânteia care să întețească flăcările conflictului peste NATO și Europa, însă tonul prudent al declarațiilor oficiale a prevenit, pentru moment, un dezastru total. Chiar dacă rachetele care au ucis doi oameni nu au fost lansate deliberat de Rusia, Moscova poartă întreaga responsabilitate pentru incident. Dar, dacă vrem pace, trebuie să acceptăm că este nevoie de compromisuri sănătoase, și de o parte – și de cealaltă. Așa ne învață sfânta credință ortodoxă „fericiți sunt făcătorii de pace că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”. Iar cum și sfântul Nicolae Cabasila propovăduia: „Întrucât Hristos este pacea noastră, El care a făcut din cele două lumi – una, surpând peretele din mijloc al despărțiturii și desființând vrăjmășia în trupul Său și tot ce a făcut din pacea sufletului Său, oare la ce vor da întâietate, dacă nu păcii, sufletele a căror primă grijă și năzuință este să cugete întruna la legea lui Dumnezeu? Acești oameni vor „urmări calea păcii”, dincolo de orice, vor urni și pe alții în căutarea ei, vor înlătura ura deșartă și vor înceta a se mai învrăjbi, știind că pacea e atât de prețioasă, încât pentru aceasta S-a coborât Domnul din cer pe pământ și a răscumpărat pe om.” Așa și noi, astăzi- mai mult ca niciodată, să căutăm pacea și să aducem, oriunde ne-am afla, liniștea și buna înțelegere. Îmi doresc din toată inima ca măcelul să se oprească, cei vinovați să fie pedepsiți, iar lumea să revină pe făgașul normalității. O încetare a luptelor ar ridica povara uriașă de pe economiile mondiale, inclusiv cea a României. Doar așa am putea porni reconstrucția unei lumi mai bune. Dacă nu pentru noi, măcar pentru cei care ne calcă pe urme.
Revenind la noi în țară, iată că dezastrul este confirmat prin cifre oficiale. Previziunile dramatice ale specialiștilor s-au adeverit. Creșterea economică în primul trimestru al anului a fost puternic dezumflată de Institutul Național de Statistică, de la 5,3% la doar 1,5%. Chiar și așa, bani la buget sunt. Și nu puțini, mai ales că statul a beneficiat puternic în urma jafului național din facturi. Dar în conturile noastre, ale celor de rând, nu se simte acest plus. Și vă dau un singur exemplu: am intrat deja în postul Crăciunului, iar prețurile alimentelor sunt uriașe. Unele produse de post s-au scumpit și cu peste 50%. Da, peste tot e criză, războiul ne afectează la unison, dar alte state de ce reușesc să pună frână acestor explozii uriașe la raft? În Spania inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia si alimentele, s-a menținut în octombrie la 6,2%. Vă amintesc însă că liderii de la Madrid au intervenit din prima secundă a crizei energetice, iar guvernul a aplicat, încă din luna octombrie a anului trecut, o serie de măsuri care să ajute populația și companiile. La noi abia acum s-a dat avizul pe o ordonanță, dar și aceea neclară. Dacă pentru ai lor s-au găsit bani de salarii mărite, pentru cei mulți rămâne doar speranța. Ni se spune că pensiile vor crește, dar nu vor ține pasul cu inflația! Cifra exactă o vom afla într-o săptămână, după cum ne anunță reprezentanții Coaliției.
Ministrul finanțelor spune că o majorare cu 15 procente ar atrage după sine o creștere și mai marea prețurilor. În schimb, Adrian Câciu promite că salariul minim brut va ajunge la 3.000 de lei, începând cu 1 ianuarie. Să cheltuim cât avem, nu? Dar nu prea ne-a mai rămas mare lucru. Proasta administrare a bugetului național din ultimii 30 de ani s-a concretizat azi prin pomeni sociale, care nu au rezolvat criza, ci doar au temperat- pe alocuri, efectele acesteia. Nu trebuie să ai diplomă în economie ca să realizezi că măsurile de protecție socială nu reprezintă altceva decât o risipă cu mai multe efecte negative pe termen lung, deși rezolvă pe termen scurt anumite nevoi. Își dau seama și românii, iată ce ne-a scris unul dintre ei: „Impardonabile și inexplicabile măsurile PSD de încurajare a muncii la negru și a evaziunii fiscale; fără plata contribuțiilor la bugetul de stat si de pedepsire a pensionarilor contributivi- o viața – la bugetul de stat (printr-o indexare minora). Asta prin masurile așa-zis sociale, vouchere, etc, practic pomeni electorale in contul domnului Ciolacu. Drept urmare a acestor masuri, mulți tineri renunța la munca legala, în contul unor viitoare pomeni de tip,, dl Ciolacu”, pentru ca rezultatul unei munci legale nu se vede pentru viitorul lor.” ne-a transmis, printre altele, domnul Popa, un telespectator fidel al Realitatea Plus. Din păcate, falimentul sistemului educațional a dus și la falimentul acestei națiuni. Ne mulțumim cu puțin, ignorăm imaginea de ansamblu și nu putem privi către viitor. Ca să ne dăm seama unde suntem am să îl citez pe domnul profesor Radu Iliescu: „Prostia există, a venit peste noi, ne-a cucerit și ne-a paralizat orice reacție. (…) Suntem învinși, suntem sub ocupația cea mai odioasă care a existat vreodată, dar coabităm, nu ne retragem în munți, nu există nicio mișcare de rezistență. Dacă am fi un butic de cartier și am da faliment, am închide și am merge acasă. (…) Falimentul intelectual nu ne obligă la niciun gest de onoare, nu mergem să cultivăm ceapă și să ne scriem tratatele la lumânare din atâta lucru. În mod odios, ne adaptăm, dar nu pentru că am fi potriviți, cum zicea Darwin, ci pentru că preferăm să ne plecăm în loc să plecăm. Pe de altă parte, bâlciul este mult mai mare decât îl pot ilustra universitățile. Prostia a atins masa critică, prostul e norma. Pentru el totul s-a simplificat atât de mult încât deșteptul nu mai poate fi sesizat, nu-l mai poți pune în valoare, e sacrificat la nivel de sistem. Sunt atât de mulți idioți încât, dacă am mai ține la inteligență, la sârguință și la lucrul bine făcut, ar trebui să închidem jumătate din sistem: primării, parlamente, guverne, instituții publice și private. (…) Ar trebui să trimitem acasă demnitari, funcționari, profesori, medici, polițiști și preoți. Pentru singurul delict îndreptat împotriva universului pe care nicio lege lumească nu l-a pedepsit vreodată: prostia. Ne-am imaginat până acum că viața sancționează prostiile, și probabil că în sistemele vii lucrul acesta s-a petrecut fără greș, acum însă cred că e cazul să luăm notă de noua realitate, proștii cred că au învins totul, inclusiv viața.”, am încheiat citatul. Nu am să comentez prea mult asupra acestor afirmații, stimați români. Vă las pe dumneavoastră să analizați. Cred cu tărie că avem și elite care pot să salveze această țară. Regret nespus că Sorin Cîmpeanu a fost forțat de împrejurări să predea mandatul de la învățământ. Educația trebuie să reprezinte cel mai important proiect de țară și cred că orice ministru trebuie să ducă la capăt un mandat de minim patru ani, pentru a-și pune în practică proiectele. Vreau însă să închei amintindu-vă că cea mai înaltă formă de înțelegere este empatia. Pentru aceasta este necesar să ne suspendăm egoul și să trăim în lumea celor din jurul nostru. Așadar, să nu judecăm pe nimeni înainte să îi cunoaștem povestea și ce îi apasă sufletul.
Ignoranța este cea mai mare boală a zilelor noastre. Sunt Alexandra Păcuraru și vă invit să facem împreună România suverană!