Valurile de căldură extremă, seceta severă și tulburările din energie împing inflația la 6,1% la sfârșitul lui 2026, peste estimarea inițială a BNR de 5,5%. Guvernatorul Mugur Isărescu exclude o redresare economică rapidă, arătând spre scăderea puterii de cumpărare, stagnarea creditelor și declinul din industrie. Totuși, slăbirea consumului și scăderea încrederii populației funcționează paradoxal ca o frână utilă în calea escaladării prețurilor.
Banca Națională a României a prezentat joi Raportul asupra inflației (ediția august 2026), într-un moment în care rata anuală a inflației a înregistrat o ajustare vizibilă, coborând la 8,2% în iulie de la 10,4% în luna iunie. Deși scăderea a fost alimentată de ieșirea din bazele de calcul a șocurilor fiscale și tarifare din vara anului trecut, banca centrală a devenit mult mai precaută în privința evoluției din a doua jumătate a anului.
Deși BNR anticipează o temperare rapidă a prețurilor în lunile următoare, estimarea pentru luna decembrie 2026 a fost revizuită în sus, de la 5,5% la 6,1%.
Seceta și tensiunile globale forțează o ajustare a prognozei
Corecția prognozei de inflație pentru finalul anului este direct legată de suprapunerea mai multor șocuri de ofertă, în special din zona resurselor naturale și a energiilor.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că modificarea estimării vine pe fondul unor certitudini apărute recent în economie: valurile de caniculă și seceta severă au afectat atât producția agricolă, cât și generarea de energie electrică. Această presiune pe piața energetică, alături de fluctuațiile cotațiilor la gaze și perturbările cauzate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz asupra lanțurilor globale de aprovizionare, a menținut ridicate costurile de producție. Totuși, BNR își menține scenariul pe termen lung, estimând că inflația va reveni în intervalul țintă de 2,5% (±1 punct procentual) în ultimul trimestru din 2027.
Economia încetinește, dar frâna pe consum devine aliatul BNR
Mesajul băncii centrale privind perspectivele de creștere economică rămâne rezervat. Datele arată o stagnare a Produsului Intern Brut în primul trimestru față de finalul anului trecut și o contracție de peste 1% comparativ cu perioada similară din 2025.
Paradoxal, această slăbiciune a activității economice devine principalul sprijin al băncii centrale în lupta cu prețurile. Scăderea puterii de cumpărare, apetitul redus al populației pentru credite și scăderea încrederii consumatorilor au dus la o comprimare a cererii interne. Într-un astfel de context, comercianții întâmpină dificultăți în a transfera noile creșteri de costuri către consumatorul final, ceea ce frânează escaladarea mai amplă a inflației.
Prăpastia dintre populație și mediul corporate: Credite blocate versus împrumuturi mari
Analiza BNR scoate la iveală un decalaj accentuat în ceea ce privește accesarea creditului:
Populația stagnează: Împrumuturile destinate persoanelor fizice, fie că este vorba despre credite de consum sau ipotecare, au rămas la niveluri modeste, pe fondul dobanzilor menținute ridicate și al prudenței financiare.
Companiile continuă să se împrumute: În sectorul corporate se înregistrează creșteri anuale ale creditării de peste 20%. Companiile profită de faptul că dobânzile nominale rămân reduse în termeni reali atunci când sunt raportate la rata inflației.
Pentru a preveni realimentarea presiunilor inflaționiste, BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,50% pe an, decizie valabilă încă din august 2024.
Serviciile mențin presiunea pe prețuri, în timp ce alimentele dau o mână de ajutor
Dinamica prețurilor pe categorii de consum arată o evoluție neuniformă. Inflația de bază (CORE2 ajustat) s-a încăpățânat să rămână ridicată, împinsă în sus de sectorul serviciilor, unde tarifele au înregistrat o creștere anuală de peste 13%. Costurile mai mari cu forța de muncă și cererea inelastică pentru anumite servicii mențin această componentă pe o pantă ascendentă.
În schimb, marfurile alimentare au oferit o gură de aer sistemului. Datele din iulie indică o ușoară ieftinire a alimentelor de la o lună la alta, evoluția stabilă a piețelor agroalimentare regionale ajutând la temperarea indicelui general.
Fondurile europene, singura supapă de salvare pentru industrie și investiții
Cu o producție industrială aflată pe un trend descendent — afectată sever de scăderea cererii pe marile piețe europene de export — și cu o primă de risc care menține ridicate costurile de finanțare ale statului, BNR punctează că investițiile publice rămân singurul motor de creștere sustenabilă.
Guvernatorul Isărescu a reiterat că accelerarea absorbției fondurilor europene și realizarea jaloanelor din PNRR sunt condiții obligatorii pentru extinderea capacității productive a țării. În lipsa acestor infuzii de capital extern, reluarea creșterii economice riscă să rămână un proces lent și anevoios.
