Comisarul european Corina Creţu, care candidează din partea Pro România pentru un mandat de europarlamentar, a vorbit, într-o conferință de presă susținută la Bistrița, despre resursele financiare aflate la dipoziția României pentru proiectele importante, de infrastructură mare, dar și despre gradul în care au fost atrase aceste fonduri de autoritățile române. Comisarul spune că își încheie mandatul cu un mare regret – acela că nu au fost cheltuiți toți banii aflați la dispoziția României pentru aceste proiecte.
”Pe proiectul de infrastructură mare avem la dispoziție pentru periada 2014 – 2020, 9 miliarde de euro, aici intră și cele de apă și canalizare. 40 de proiecte le-am fazat. Proiecte fazate înseamnă proiecte care ar fi trebuit să fie terminate până în 2016 și nu au fost terminate la timp. Regulile europene spun foarte clar că acolo unde un obiectiv nu e încheiat în proporție de 90 la sută la data finală, se dau banii înapoi. Deci toate aceste companii de apă și canalizare ar fi intrat în faliment și atunci am decis să le fazăm în două părți. Din păcate, aceste fazări cheltuie din perioada 2014 – 2020”, a declarat Corina Crețu.
Comisarul european a afirmat că pe proiectele de infrastructură mare au fost aprobate foarte multe proiecte fazate, iar în ceea ce privește proiectele noi s-a aprobat autostrada Sebeș – Turda – 273 milioane de euro, proiectul de cale ferată Gurasada – Simeria – 1,2 miliarde de euro.
”Ultimele aprobări sunt cele privind centura de sud a Bucureștiului, liniile de metrou, de extindere a metroului București – Pipera, cele de stopare a eroziunii costiere din județul Constanța, la țărmul Mării Negre și proiecte de apă și canalizare din județul Timiș. Nu mai avem în analiză proiecte legate de autostrăzi. Am mai spus: încă de acum doi a început această dispută între mine și Guvernul României pentru că am văzut că timpul trecere și nu avem proiecte la comisie, sub analiză”, a mai adăugat Corina Crețu.
În actualul exercițiu financiar, potrivit comisarului, ”s-ar putea asigura studiul de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni, astfel încât construcția efectivă să înceapă din următorul ciclu financiar, de la 1 ianuarie 2021”, dar nu există proiect pentru o astfel de investiție în analiză la Comisia Europeană.
”Am fost jignită pe această temă, s-a spus că mint. Oricum banii sunt necheltuiți, autostrăzile nu sunt, spitalele nu sunt, foarte bine, să mă atace pe mine, dar să le facă. Eu îmi termin mandatul cu acest mare regret – că am semnat în 2015 toate aceste proiecte de infrastructură pe transport, unde prioritățile sunt clare. Am lucrat cu toți miniștrii Transporturilor încă din primele zile ale instalării lor. Din păcate, fiecare schimbă prioritățile. Deci așteptăm Sibiu – Pitești, care din 2015 este prioritatea numărul 1, definită ca atare în Masterplanul de Transport al României, pentru că este veriga lipsă dintre Roterdam și Constanța, pe tronsonul paneuropean. Așteptăm podul de la Brăila, centura Bucureștiului am primit-o. Am aprobat de asemenea Gara de Nord până la IKEA. (…) Se vede foarte clar, în primul rând că nu sunt proiecte, în al doilea rând că nu avem facturi pentru lucrări efectuate, pentru că așa funcționează Uniunea Europeană. Trebuie să avem facturi ca să putem plăti”, a mai precizat comisarul european.
La rândul său, Ioan Rus, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta, a completat că ”dacă România s-ar fi apucat de lucru, tot ce înseamnă culoarul IV paneuropean putea fi gata”.
Corina Crețu susține că în momentul de față este dispusă să aprobe orice proiect de infrastructură, indiferent dacă este prioritar sau nu. ”Ultima zi a mandatului meu de comisar european va fi 30 iunie 2019. Dacă eu primesc orice fel de proiect, indiferent dacă este prioritar sau nu, acesta merge sub aprobare. Nu mai suntem în 2014, când eram în faza în care speram să le primim în ordinea priorităților (n.r. – proiectele). Acum sperăm să primim orice proiect de infrastructură, prioritar sau neprioritar, ca să cheltuim banii. Din păcate, în România nu s-a înțeles faptul că proiectele mari de infrastructură mai au și riscul să se blocheze, pentru că există și această modă a contestărilor. Nu există ca în alte țări, un termen limită. De pildă în Polonia, contestații pe fonduri europene trebuie soluționate în maxim 6 luni, nu în 7 ani ca să se piardă toți banii europeni, pentru că degeaba câștigă o companie să lucreze la un drum și mai are doar o lună la dispoziție. Deci din acest punct de vedere vreau să spun că suntem în faza în care aprobăm orice, numai să se depună proiecte”, a încheiat Corina Crețu.