Medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu au consultat mai mulţi pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii de la începutul pandemiei şi până în prezent, care au recunoscut că au fumat mai mult din cauza izolării şi stresului provocat de riscul infecţiei cu virusului SARS-CoV-2.

 

Dintre pacienții diagnosticați și tratați la nivelul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, cei care sunt si fumători prezintă mai frecvent cancer bronho-pulmonar și bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Fumatul influențează negativ și alte afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul bronșic, sarcoidoza, pneumopatiile interstițiale difuze și afecțiunile respiratorii acute de cauză infecțioasă, prin scăderea imunității.

„Având în vedere că majoritatea pacienților fumători cu afecțiuni respiratorii, în special bolnavii cronici, doresc să renunțe la fumat, medicii spitalului nostru oferă consiliere în cadrul consultului de specialitate, cu privire la substituția nicotinică și medicația utilă în renunțarea la fumat. Atragem atenția că, de la începutul pandemiei, din cauza izolării sociale și a stresului provocat de riscul infecției cu virusul SARS-CoV-2, a crescut consumul de țigări și, prin urmare, s-a constatat o creștere a numărului de pacienți cu afecțiuni cronice respiratorii agravate în acest context”, a declarat Dr. Adriana Rădulescu, medic primar pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

Numărul pacienților consultați în ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu în 2019 a fost de aproximativ 1500 pacienți/ lună, media fiind de 80 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 45% dintre cazuri suferă de BPOC, iar 5,5% de cancere bronho-pulmonare. Cât privește numărul pacienților internați în Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, pe parcursul anului 2019 au fost internate aproape 4.000 de persoane (3.100 spitalizare continua și 900 în spitalizare de zi), 60% dintre aceștia fiind diagnosticați și cu BPOC, iar peste 6% cu neoplasm (cancer) bronho-pulmonar. De asemenea, în cazul pacienților cu tuberculoză, aceștia sunt fumători sau foști fumători în proporție de 80%, consumul de tutun fiind un factor agravant și favorizant al bolii.

În ultimii ani, Spitalul de Pneumoftiziologie s-a implicat masiv în acțiuni de conștientizare a unui număr cât mai mare de oameni cu privire la efectele nocive pe care consumul de tutun le are asupra sănătății: au fost organizate conferințe și prezentări în școli, concursuri de desene anti-fumat, marșuri anti-fumat, campanii de efectuare de spirometrii gratuite pentru testarea sănătății plămânilor, iar medicii noștri au transmis sfaturi pentru un stil de viață sănătos.

Potrivit Studiului global privind tutunul la adulţi (GATS), document publicat de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în România, procentul consumatorilor de tutun în anul 2018 era de 30,7% (5,63 de milioane) dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani. 40% dintre aceștia sunt bărbați, iar 21,7% sunt femei. O treime dinte fumătorii români sunt tineri cu vârste între 15 și 24 de ani. 5 milioane de adulți s-au declarat fumători curenți zilnic (3,2 milioane de bărbați și 1,8 milioane de femei). Vârsta medie de inițiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenți zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaților și 18,3 ani în rândul femeilor).

Tot potrivit studiului, 12,8 milioane de persoane sunt în prezent nefumători, însă 2,3 milioane au fost fumători și au reușit să renunțe.

De altfel, 30,2% dintre fumătorii curenți au declarat că și-au propus să renunțe la fumat sau cel puțin s-au gândit să renunțe la un moment dat, în viitor (“mă voi lăsa de fumat într-o zi, dar nu în următoarele 12 luni”), 14,5% au spus că plănuiesc să renunțe în următorul an și doar 3,5% în luna următoare. Cu toate acestea, mai mult de patru din zece participanți (43,9%) au raportat că nu sunt interesați să renunțe.

Aproape un sfert (23,8%) din fumătorii de tutun au avut o tentativă de a renunța în ultimele 12 luni (24,4% intre bărbați și 22,7% dintre femei). Dintre fumătorii care au fost la medic în ultimele 12 luni, 76,2% au fost întrebați despre istoricul lor privind fumatul, iar 57,1% dintre ei au fost sfătuiți de către un cadru medical să renunțe la fumat (58,5% dintre bărbații fumători și 55,4% dintre femei). Proporția celor cărora li s-a recomandat să renunțe la fumat a fost maximă pentru grupa de vârstă 65 de ani sau mai mult (60,8%) . Majoritatea respondenților care au avut o tentativă de renunțare la fumat (65,9%) au declarat că au făcut acest lucru fără ajutor, în timp ce 6,8% au folosit terapia de substituție nicotinică, 5,0% medicație pe bază de rețetă, 3,0% consiliere, 15,1% țigări electronice și 10,4% produse cu tutun încălzit.

Eurobarometrul 2017 realizat de Comisia Europeană situează România pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia si Spania în ceea ce privește consumul de tutun. Desi fumează mai putin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7%) si englezii (17%).

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala