Unul dintre cei mai importanți furnizori ai Schweighofer este compania bistrițeană Frasinul, care, potrivit unui raport al Agenției americane pentru Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), a livrat firmei germane 6.000 m.c de lemn, în ultimul an și jumătate. Lemnul provine din două parcuri naționale.

 

Investigația întreprinsă de EIA arată că furnizorii de lemn ai firmei Schweighofer au transportat peste 35.000 m.c. de lemn provenit doar din două parcuri naționale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018.

Potrivit raportului EIA, Frasinul a livrat companiei austriece cel puțin 6.000 m.c. în ultimul an și jumătate.

 

Depozitele, mașini de spălat pentru buștenii tăiați ilegal

 

EIA a analizat 18 luni de date de pe site-ul Inspectorul Pădurii și a identificat peste 50 de zone de exploatare forestieră din două parcuri naționale din nordul României, de unde furnizorii Schweighofer se aprovizionează în mod regulat cu lemn.

Conform legislației din România, permisul pentru „transportul primar” al buștenilor sau al lemnului sub formă de așchii dintr-o pădure trebuie să conțină numărul autorizației de recoltare. Cu toate acestea, numărul autorizației de exploatare nu este trecut pe avizele referitoare la lemnul provenit din depozite, cunoscut sub denumirea de „transport secundar”. În numeroase cazuri, depozitele servesc drept „mașini de spălat”, permițând intrarea buștenilor tăiați ilegal pe piața națională a lemnului, se arată în raportul EIA.

Depozitele sunt obligate, conform legii, să înregistreze toate achizițiile și vânzările de lemn într-un registru, care poate fi solicitat de autorități. Cu toate acestea, ele nu au obligația să țină evidența fiecărui buștean în parte, iar majoritatea depozitelor nici nu fac acest lucru.

EIA și alții au remarcat această problemă existentă în lanțul de aprovizionare al Schweighofer încă cel puțin din anul 2015. Grupul de experți ai organismului de certificare forestieră FSC (Forest Stewardship Council) a remarcat, într-un raport detaliat care a condus la disocierea FSC de compania Schweighofer, faptul că „atunci când achizițiile se fac de la intermediari, există o defalcare a lanțului de custodie (CoC, Chain of Custody), care face imposibilă determinarea de către Schweighofer a sursei lemnului pe care îl achiziționează”. Compania Schweighofer a recunoscut chiar ea de multă vreme faptul că „depozitele reprezintă veriga slabă din lanțul său de aprovizionare”. Totuși, în loc să urmărească în mod clar traseul lemnului de la depozitele care îl furnizează, compania și-a vândut majoritatea depozitelor proprii și toate pădurile pe care le deținea, crescându-și astfel dependența față de depozitele private.

Cum este mascat transportul de bușteni din păduri Compania a făcut numeroase afirmații înșelătoare cu privire la capacitatea sa de a-și monitoriza lanțul de aprovizionare, în special referindu-se la sistemul său de monitorizare prin GPS, Timflow. Compania pretinde că „fiecare camion care livrează lemn la gaterele companiei este prevăzut cu un dispozitiv GPS care dovedește cu precizie locul de încărcare al buștenilor”. Cu toate că acest lucru este adevărat, „locul de încărcare” pentru aproape jumătate din aceste transporturi este doar un depozit de bușteni, lucru care nu ajută compania Schweighofer să cunoască efectiv pădurea de origine a buștenilor respectivă„, mai notează sursa citată.

 

Frasinul, cu depozite în imediata apropiere a două parcuri naționale

 

Unul dintre cele mai mari depozite care furnizează lemn către Schweighofer este compania  Frasinul din Bistrița-Năsăud, deținută de Traian Larionesi. Firma bistrițeană vinde lemn companiei Schweighofer din patru depozite situate lângă parcurile naționale Rodna și Călimani, conform raportului EIA.

Potrivit datelor obținute de pe Inspectorul Pădurii, se arată în document, camioanele firmei Frasinul au transportat cel puțin 6.000 m.c. de lemn din aceste parcuri pe parcursul celor 18 luni scurse până în iunie 2018.

Aceste camioane au transportat acest lemn preponderent, dacă nu chiar integral, către depozitele Frasinul din vecinătatea celor două parcuri. Fabricile de procesare Schweighofer din Sebeș și Rădăuți au primit, la rândul lor, livrări regulate din toate aceste depozite Frasinul„, precizează sursa citată.

 

Schweighofer și Frasinul, în atenția DIICOT

 

În același document, EIA subliniază că Frasinul este investigată de procurorii DNA, începând cu anul 2014.

În luna mai anul acesta, procurorii DIICOT au descins la sediile Schweighofer și la furnizorii acesteia, acuzând angajații companiei austriece de participarea la rețele infracționale în vederea obținerii de lemn ilegal, precum și de fraudarea statului român cu suma de 25 milioane euro. Investigația întreprinsă de DIICOT este în curs de desfășurare.

Cu o lună mai devreme, au fost efectuate verificări și la sediul Frasinul din localitatea bistrițeană Anieș.

Vizitele EIA s-au axat pe siturile active de exploatare lemnoasă situate în nordul României –Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Călimani. Într-un singur loc din Parcul Naţional Călimani, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează Schweighofer a tăiat peste 4.600 de copaci – mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în anul 2017″, mai notează în raport sursa citată.

 

Cheresteaua produsă de Schweighofer ia calea Japoniei

 

Conforme EIA, în timp ce mulți cumpărători europeni au încetat achizițiile de produse de la Schweighofer, cumpărătorii japonezi, care reprezintă aproximativ jumătate din exporturile companiei Schweighofer, continuă să favorizeze exploatările forestiere ilegale prin continuarea achizițiilor de la Schweighofer.

Faptul că cheresteaua produsă de Schweighofer poate concura direct cu cea produsă la o scară extinsă de Japonia, denotă subevaluarea lemnului pe care Schweighofer îl obține din România, Ucraina, Slovacia şi ţările învecinate”, mai subliniază sursa citată.