Debitul Dunării a coborât la cele mai mici niveluri din ultimii 20 de ani, iar efectele nu se văd doar în transport și navigație. Seceta lovește în plin sistemul energetic, reducând producția hidro și punând presiune pe funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Experții avertizează: dacă situația persistă, prețul energiei electrice ar putea crește semnificativ.
Mixul energetic al Românniei, pus în pericol de ponderea prea mare a energiei regenerabile
Într-o analiză pentru Asociația Energia Inteligentă, expertul Dumitru Chisăliță arată că scăderea debitelor Dunării la cote istorice ar putea reprezenta o dublă lovitură pentru producția energetică a României: ar afecta atât producția hidro, cât și cea nucleară, deoarece centrala de la Cernavodă nu poate funcționa fără un debit suficient de apă din Dunăre.
Dacă seceta va afecta capacitățile de producție hidro și nucleare, energia electrică va apela la mai multă energie din termie (gaze și cărbune). (...) Energia regenerabilă este esențială, dar variabilă. Fără hidroenergie pentru echilibrare, fără nuclear pentru producție constantă și fără capacități termice de rezervă, România nu devine mai „verde”, ci mai vulnerabilă: importă mai mult, plătește mai scump și riscă să nu aibă suficientă energie exact când are cea mai mare nevoie, arata Chisăliță.
Scenarii pesimiste privind efectele secetei pe Dunăre
Analizele arată că următoarele 30 de zile pot aduce o diminuare semnificativă a producției interne de energie, din cauza debitului Dunării, iar cea mai pesimistă variantă este cea opririi producției nucleare.
În scenariul central, producția hidro ar putea scădea cu 10–20%, pe fondul lipsei precipitațiilor și al conservării apei în lacurile de acumulare. Dacă seceta se accentuează, reducerea poate ajunge la 25–35%, ceea ce ar crea presiune suplimentară asupra întregului sistem energetic.
Primele două scenarii — secetă moderată și secetă accentuată — pot fi compensate prin reducerea exporturilor și creșterea importurilor, în special pe timpul nopții, când producția fotovoltaică lipsește. Chiar și așa, importurile ar urca spre 34–37%, ceea ce ar duce la prețuri mai mari în orele de vârf.
Scenariul critic apare dacă seceta severă se suprapune peste oprirea unei unități de la Cernavodă. În această situație, România ar pierde simultan energie hidro și nucleară, exporturile ar dispărea complet, iar importurile ar putea urca spre 50% din consumul nocturn.
Deficitul ar trebui acoperit prin producție suplimentară pe gaze și cărbune, importuri masive sau reducerea controlată a consumului industrial. Sistemul ar rămâne funcțional, dar cu o marjă de siguranță minimă.
Cum ar evolua prețurile în condiții de secetă
Impactul asupra prețurilor ar fi vizibil încă din scenariile moderate.
Reducerea producției hidro cu 10% ar duce la scumpiri de 5–12% pe medie zilnică, cu vârfuri de 10–20% noaptea. La o scădere de 20%, creșterile pot ajunge la 15–30%.
În scenariul sever, cu hidro redus cu 25–35% și oprirea unei unități nucleare, prețurile ar putea crește cu 50–110% pe medie zilnică, iar în orele de seară ar putea depăși temporar acest interval, din cauza necesarului urgent de importuri.
Pentru consumatorii casnici, efectul nu ar fi imediat, dar cei expuși direct pieței angro și marii consumatori industriali ar resimți primii scumpirile. În lipsa precipitațiilor, riscul unei creșteri accentuate a prețului energiei devine tot mai probabil.
