Peste 100 de diplomați din 26 de țări europene sunt prezenți în Bistrița pentru a dezbate o serie de probleme de mediu, autoritățile pregătindu-le totodată o serie de vizite în diferite zone turistice, inclusiv la obiective care au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene. Fiindcă nu a avut acces la dezbatere, Grupul de Inițiativă Locală – Coaliția pentru Biodiversitate transmite un mesaj public cu privire la proiectul care vizează creșterea siguranței barajului de la Colibița, în valoare de aproximativ 50 milioane de euro. Coaliția pentru Biodiversitate susține că majoritatea banilor vor fi cheltuiți nu pentru întărirea barajului, ci pentru lucrările de regularizare împotriva inundațiilor a râului Bistrița Ardeleană, deși în zonă nu au avut loc niciodată inundații.
Grupul de Inițiativă Locală – Coaliția pentru Biodiversitate susține că proiectul „Creșterea siguranței acumulării Colibița” are un titlu de manipulare, în condițiile în care cea mai mare parte a lucrărilor vor fi derulate pe malurile râului Bistrița Ardeleană. Este un „proiect ilegal și devastator, un caz incredibil de șarlatanism instituțional”, susțin membrii Coaliției pentru Biodiversitate.
„În România, cea mai gravă situație de mediu este reprezentată de deteriorarea continuă a stării ecologice a râurilor. Un ecocid (dex – distrugerea unor zone întinse ale mediului natural în special ca rezultat al acțiunii umane deliberate. Daune importante în distrugerea sau pierderea ecosistemelor pe un anumit teritoriu. Se referă la toate dezastrele majore de mediu cauzate de om) veritabil se amplifică, într-un ritm nemaiîntâlnit, datorită conflictului de interese al Administrației Naționale Apele Române.
Această instituție, care ar trebui să pună în aplicare Directiva Cadru Ape, este autofinanțată din distrugerea râurilor prin toate mijloacele, instituția fiind practic cel mai vehement adversar al implementării directivei cadru privind apa în România. Apexul acestei situații ilegale este reprezentat de un caz plasat chiar în regiunea geografică unde are loc reuniunea informală a atașaților de mediu, pe valea râului Bistrița Ardeleană.
Este cazul unui proiect ilegal și devastator, un caz incredibil de șarlatanism instituțional. Este menit să diminueze fondurile UE, să aplice în mod greșit Programul Operațional Major pentru Infrastructură (LIOP), Obiectivul specific 5.1, obiectiv care se pretinde că are drept scop reducerea riscurilor legate de inundații.
În ciuda faptului că Programul Operațional Major al Infrastructurii prevede în mod clar că fondurile vor fi utilizate cu prioritate pentru măsurarea specifică infrastructurii verzi, Apele Române pun în pericol un proiect de reglementare rară, devastatoare, depășită, care va fi implementată pe râul Bistrița, pe zeci de kilometri. Primul abuz despre acest proiect este titlul de manipulare: «Creșterea siguranței acumulării Colibița». De fapt, aproximativ 40 de milioane de euro din cei aproape 50 de milioane de euro ai proiectului vor fi cheltuite pentru lucrările de regularizare a râului Bistrița Ardeleană și a afluenților, în aval de acumulare, ceea ce, evident, nu are nimic de-a face cu siguranța acumulării Colibița„, transmit membrii Coaliției pentru Biodiversitate.
Potrivit sursei citate, aceeași problemă este întâlnită și în cazul altor proiecte, precum acumularea Valea de Pești, barajul Călinești-Oaș sau barajul Leșu, unde au loc lucrări devastatoare de regularizare a râului ce includ defrișarea habitatelor riverane.
„Chiar și mai rău, se propune să se cheltuiască aceste 40 de milioane pentru măsurile de protecție împotriva inundațiilor pe o porțiune de râu unde inundațiile nu au loc niciodată, datorită marii acumulări Colibița, din amonte, unde fluxul este reglementat.
Acest model de șarlatanism instituțional nu se aplică numai pentru acest proiect. Există cel puțin alte trei proiecte similare, la acumularea Valea de Pești, la barajul Călinești-Oaș și la barajul Leșu, dar ar putea exista mai multe pe lista a 30 de proiecte care urmează să fie finanțate prin LIOP, o listă păstrată secretă până în prezent.
Aceste lucrări devastatoare de regularizare a râului includ defrișarea habitatelor riverane, înlocuirea malurilor naturale cu ziduri de beton pe o lungime de 3,045 km, consolidarea malurilor pe 12,325 km, agregarea malurilor pe 10,240 km, 101 șanțuri, defrișarea malurilor, etc. Aceasta reprezintă opusul prevederilor Directivei Cadru privind Apa: «Statele membre trebuie să protejeze, să consolideze și să refacă (restaureze) toate corpurile de apă de suprafață». Chiar și acum, înainte de această modificare, râul are o stare ecologică slabă, datorată în principal fenomenului de «hydropeaking». Corpul râului care se află chiar în amonte de cel amenințat de proiectul de regularizare este complet uscat, deoarece nu se observă nici un flux ecologic în aval de baraj, nici măcar în Rezervația naturală Bistrița Ardeleană din Sit Natura 2000 Cușma – ROSCI0051„, precizează membrii Coaliției.
A cețtia susțin că „abuzurile nu se termină aici”, iar „proiectul afectează integritatea sit-ului Natura 2000: Cușma ROSCI0051”.
„Site-ul are un plan de management, realizat cu finanțare UE, care este încălcat de proiectul de regularizare a râului Bistrița Ardeleană.
Proiectul a fost supus unei evaluări adecvate, iar concluzia studiului a fost că are un impact negativ semnificativ asupra sitului Cușma Natura 2000 – ROSCI0051. Au fost impuse măsuri de reducere a impactului, care au constat în eliminarea aproape a tuturor modificărilor hidromorfologice din proiect. Astfel, a fost creată o a doua formă mai ușoară a proiectului și pentru acesta a fost emis un acord de mediu. Dar oamenii care se așteptau să-și umple conturile cu bani UE, din distrugerea inutilă a cursului râului, nu erau deloc mulțumiți, așa că Agenția de Mediu din Bistrița a venit cu “soluție” pentru a evita studiul de evaluare adecvat.
Proiectul a fost schimbat din nou, iar modificările hidromofologice masive au fost reintroduse în proiect, terminând cu o formă similară cu prima, deci o formă cu un impact negativ semnificativ asupra sitului Natura 2000. Agenția de mediu a fost notificată și, în loc să respingă cererea, deoarece proprietarul proiectului a anulat practic măsurile de reducere a impactului, a făcut contrariul. Ea a emis o decizie privind etapa de screening fără o evaluare a impactului asupra mediului și fără o evaluare corespunzătoare.
Acest aspect condamnabil este chiar mai scandalos decât se pare, datorită contextului românesc. În România, este de notorietate largă faptul că evaluările impactului asupra mediului sunt false, deoarece sunt plătite direct de către proprietarul proiectului. Agențiile de mediu au datoria de a controla această disfuncționalitate, prin respingerea studiilor false, studii care susțin că proiectele cu un impact semnificativ evident nu au un efect semnificativ. Dar Agenția pentru Protecția Mediului din Bistrița-Năsăud (APM BN) a făcut contrariul, a ocolit studiului, care, în mod excepțional, era obiectiv. Biologii care conduc studiul au scris adevărul și riscă să nu mai fie niciodată contractați pentru alte evaluări. În plus, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a continuat acest abuz, în ciuda faptului că decizia ilegală a fost contestată pe larg de către public în timpul perioadei de consultare.
Acest caz sever trebuie să fie cunoscut la nivel european (este deja prezentat în mare măsură de mass-media din România) și trebuie oprit la timp. Este ilegal și ineficient ca fondurile UE să fie cheltuite pentru proiecte inutile și dăunătoare, să se cheltuiască fonduri UE pentru încălcarea legislației UE. În final, finanțarea proiectului Colibița și a celor de la Valea de Pești, Călinești-Oaș, Leșu etc. ar însemna că UE finanțează nu numai deteriorarea mediului, ci și stimularea corupției în România„, mai susțin cei de la Coaliția pentru Biodiversitate.