Aproximativ 600 de locuințe, atâtea curți și gospodării și circa 5.000 de hectare de teren din Bistrița-Năsăud au fost afectate de ploile torențiale căzute în ultimele două săptămâni, se arată într-un bilanț provizoriu prezentat, miercuri, de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud în ședința de Colegiu Prefectural.
Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Ovidiu Frenț, a afirmat că se lucrează încă la evaluarea pagubelor, însă multe din acesteda s-au manifestat ulterior precipitațiilor.
„Colegii de la Direcția Agricolă fac evaluări pe pagubele din agricultură, pe calamități – Apele Române, iar noi pe infrastructură împreună cu colegii de la CJ, de la ISU.
De ce nu se pot face evaluările într-o zi sau două? Sunt două echipe în teren. Nu vrem să facem de mântuială aceste evaluări. De aceea, într-o zi cele două echipe pot să acopere fiecare câte un UAT. Având în vedere că au fost 15 UAT afectate, acestea este explicația, plus că au fost multe pagube care s-au manifestat ulterior precipitațiilor. Acum constatăm că începe să alunece terenul în diferite puncte, având în vedere că ele se manifestă pe o durată de câteva zile, după încetarea ploilor„, a explicat Ovidiu Frenț.
„Am acționat cu toate echipele în teren și am adus și colegi din timpul liber pentru a asigura și intervențiile curente, partea medicală și de incendii, dar mai ales pentru evacuarea apei din zone critice. La sutele de apeluri care au existat, s-a făcut prioritizarea pe stația de energie electrică – ca să nu rămână Bistrița fără energie electrică – și în cât mai multe zone ca să se evacueze apa. Altă problemă a fost unde evacuezi apa. Scoți dintr-o parte și dai în altă zonă unde afectezi alte persoane. A fost destul de delicată situația. Încă se mai lucrează la Bistrița pentru a mai scoate apă din Zăvoaie, de exemplu. Încă mai este apă în beciuri, pe câmpuri. Am primit feedback de la cetățeni că au primit mesaje prin Ro-Alert. Monitorizăm în continuare„, a precizat inspectorul șef al ISU Bistrița-Năsăud, col. Constantin Florea.
Șeful Agenției de Îmbunătățiri Funciare Bistrița, Constantin Brașoveanu a arătat că, din perspectiva instituției pe care o conduce, au fost probleme pe raza a patru comune, și asta din cazua canalelor de desecare.
„În urma codurilor care au fost în județul nostru, noi am avut probleme pe raza comunelor Dumitra, Nimigea, Lechința și Budacu de Jos. Am făcut materialele necesare către forurile superioare de la București pentru a cere bani măcar pentru aceste patru zone ca să curățim canalele de desecare„, a spus acesta.
În ceea ce privește zona municipiului Bistrița, Constantin Brașoveanu spune că sunt mai multe probleme, în condițiile în care Ministerul Agriculturii nu mai alocă bani pentru lucrări de îmbunătățiri funciare din intravilanul localităților. Mai mult decât atât, mulți dintre locuitorii municipiului și-au construit casele în zone indundabile.
„Problema e cu Bistrița, care e ca o covată. Foarte multe văi vin de peste tot în Bistrița. O parte sunt ale Apelor Române, dar o parte sunt ale nimănui. La minister ni s-a spus că nu vor mai da bani pentru reparații la lucrările din intravilanul localităților. Soluția ar fi ca, prin hotărâre de Guvern, se pot lua acele lucrări care fac parte din intravilanul localităților.
De exemplu, la Bistrița, deja le-am făcut adresă: trebuie preluate, luată vale cu vale și pusă la punct, decolmatată, betonată. Ar trebui renunțat, după părerea mea, la mega proiecte și luat și puse toate văile la punct. La Apele Române e Valea Ghinzii și a Jelnei. Restul văilor sunt ale nimănui. S-a făcut un studiu de inundabilitate când primar era Vasile Moldovan. Nimeni nu mai ține cont de el.
Primăria ar trebui să le spună oamenilor când construiesc în zonele respective că e posibil să iasă apa afară. Eu, unde am dat aviz, am scris în aviz zonele inundabile și le-am spus că vor construi pe responsabilitatea lor. Sunt necesare și reabilitările lucrărilor de irigații, dar eu le-am spus celor de la Ministerul Agriculturii că trebuie un plan și pentru lucrări de desecare pentru că noi, în Transilvania, nu avem irigații. Și fermierii din Transilvania plătesc taxe și trebuie puse la punct și alte lucrări decât cele de irigații.
Apoi, noi stăm foarte rău cu oamenii. Eu am un om. Nu poți face cu un om lucrări la jumătate de județ. Vreau să modificăm legea care guvernează activitatea noastră să facem ca, pe fiecare amenajare, să fie 10-15 muncitori care să cosească de 2-3 ori pe an canalele că altfel e ca la Budești. Faci investiție de un milion de euro, dar, dacă doi ani nu cosim canalele, e ca și cum nu am făcut nimic„, a afirmat șeful Agenției de Îmbunătățiri Funciare Bistrița.