Radu Moldovan și-a taxat secundul de la Consiliul Județean: O minoritate nu poate să impună agenda unei majorități! Eu dacă eram responsabil, nu renunțam la idee

Vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Ioan Țintean, este scos țap ispășitor de către superiorul său, Radu Moldovan, din cauză că celula a doua a depozitului ecologic din localitatea Tărpiu nu va mai fi amplasată în mijlocul unei păduri, ci în imediata apropiere a primei celule, construită pe un teren în pantă. 

 

Anul trecut, administraţia judeţeană anunța că a demarat procedurile pentru construcţia celei de-a doua celule la Centrul de management integrat al deşeurilor din localitatea Tărpiu, sat aparținător de comuna Dumitra, pentru ca lucrurile să desfăşoare conform termenelor prevăzute. Tot atunci, preşedintele Radu Moldovan a explicat, într-o ședință a Consiliului Județean, faptul că cea de a doua celulă se va extinde în vecinătatea celei existente, într-o pădure din apropiere, deşi are ştiinţă de neplăcerile populaţiei din Tărpiu „vizavi de mirosuri sau alte lucruri care se produc datorită prezenţei celulei acolo”. 

Întrucât ar fi urmat să fie defrișată o suprafață de aproximativ 4 ha de pădure, reprezentanţii Partidului Verde Bistriţa-Năsăud s-au arătat revoltați și au cerut administraţiei judeţene să caute alte soluţii, fiindcă altfel „acolo totul va fi un dezastru„.

Auutoritățile nu au renunțat însă la idee, astfel că, în luna mai anul acesta, mai mulți locuitori din localitatea în care este amplasat depozitul ecologic au organizat un protest prin intermediul căruia şi-au exprimat nemulţumirile faţă de posibilitatea amenajării unor noi celule pentru depozitarea gunoaielor pe o suprafaţă importantă de pădure.

„Depozit ecologic? O minciună!”, „Vrem o agricultură curată”, „Cine-i responsabil pentru poluare?”, „Bani europeni risipiţi”, „Tărpiu, casa noastră!”, „Ne-aţi minţit! Plecaţi”, „Vrem ape fără levigat”, au fost mesajele scrise de oameni pe pancarte, în urmă cu câteva luni.

La câteva ore după ce protestatarii și-au spus păsurile, vicepreședintele Ioan Țintean a anunțat că administrația județeană a renunțat la locația din pădure pentru construirea celulei 2 a depozitului de deșeuri.

Noi am fost de bună credință, dar oamenii nu au înțeles asta. Nu ar fi pierdut nicio pădure, în condițiile în care noi, pentru suprafața care ar fi urmat să o defrișăm, reîmpăduream 12 ha de teren. Este vorba despre suprafața de deasupra actualei celule, unde în proiect apar celulele care trebuie construite. Dacă oamenii nu vor, asta este. Am vrut să nu existe pericolul alunecării ca să influențeze cu miros și nu știu ce. Acum mergem pe proiectul inițial pentru că există aviz, predăm amplasamentul Vitaliei și la anul închidem celula 1 și gata„, a declarat la acea vreme Ioan Țintean.

 

Moldovan ar fi mers înainte, indiferent de voința localnicilor

Subiectul a revenit în discuție recent, într-o emisiune a postului local de televiziune AS-TV, unde președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a declarat că în prezent se așteaptă eliberarea autorizației de construcție pentru a putea fi demarate lucrările pentru celula 2.

Totodată, Moldovan a mai precizat că, dacă ar fi fost responsabil de proiect, nu ar fi renunțat la ideea amenajării acestei celule în interiorul fondului forestier.

Am înțeles că planul urbanistic general al comunei Dumitra, care trebuie să ne elibereze autorizația de construcție, e în fază finală și că foarte repede se va preda amplasamentul pentru celula 2. Într-o echipă trebuie să îți respecți partenerii. Eu dacă aș fi fost responsabil direct de acest proiect nu renunțam la ideea de a face cea de-a doua celulă în interiorul pădurii, o pădure fără valoare, de carpen, fără valoare economică a lemnului, care putea fi exploatată, lemnele date la instituțiile publice din comuna Dumitra. Aveam o perdea forestieră de 10-15 metri, nu mai aveam niciun fel de problemă, nu deranjam pe nimeni” a declarat Moldovan.

Acesta a mai completat că celula a doua se va realiza deasupra primei celule, asta după „scandalurile făcute de oamenii din acea zonă instigați de tot felul de politruci și ong-iști de paie, care doar încurcă (…) Eu dacă eram în locul domnului Țintean nu renunțam. Îmi continuam proiectul, pentru că o minoritate nu poate să impună agenda unei majorități„.

Celula doi se va construi deasupra primei celule, pe un teren pe care Consiliul Județean Bistrița-Năsăud este proprietar, însă pe care există riscuri, inclusiv cel de alunecare.

Eu vă spun că nu voi sta cu mâinile în sân dacă lucrurile nu vor funcționa ca lumea, pentru că toată lumea în țara asta trebuie să aibă responsabilitate”, a mai spus Moldovan.

În ceea ce privește celula 1, aceasta este plină în proporţie de 80 la sută. Autoritățile județene estimează că până la finele anului viitor aceasta va fi plină de tot, iar celula a doua va trebui să fie executată până atunci.

Dată drept exemplu de bune practici de către Ministrul Mediului la ultima vizită, SMID-ul de la Tărpiu este desființat pur și simplu într-un raport al Comisiei pentru Mediu a Senatului, care spune despre depozitul din județul nostru că a fost construit prost, iar despre containerele semi-îngropate că sunt ineficiente.

 

Sistem nefuncțional ce a înghițit peste 147 milioane lei

În urmă cu câteva luni, Senatul României publica un raport al anchetei parlamentare „Situația deșeurilor în România”. S-au făcut vizite în teren la Pata Rât, groapa de gunoi a clujenilor, la Târgu Lăpuș, Mestecăniș, Brașov, Măldărești, Rudeni și Bistrița-Năsăud.

Ce au găsit reprezentanții Senatului în Bistrița-Năsăud este în gravă contradicție cu ce susținuse ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu. În 2 octombrie 2017, aceasta s-a răstit la un jurnalist, care i-a spus că Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor de la Tărpiu, în realitate, nu funcționează.

La concluzia ziaristului au ajuns și reprezentanții Senatului, care notează în raportul anchetei parlamentare: „SMID-ul de la Bistrița, prezentat ca fiind un succes, are probleme legate de colectare separată, care stă la baza oricărui Sistem de Management al Deșeurilor funcțional. În lipsa colectării separate, Bistrița rămâne doar un depozit de deșeuri conform”.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din Bistrița-Năsăud a fost primul funcțional din țară. Construcția depozitului a început în anul 2009 și a devenit funcțional abia în anul 2013. Primul contract semnat la nivel de țară a avut și o finanțare pe măsură: 147,9 milioane de lei, din fonduri europene.

Lucrările de la Tărpiu s-au derulat cu dificultăți, în condițiile în care au existat gafe majore de proiectare și selectare a terenului. În aceste condiții, proiectul a suferit o corecție de 4 milioane de lei, bani care au mers pe înlocuirea celor 140.000 de metri cubi de argilă, cu alta, adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanță de 12 kilometri față de depozit.

Acest lucru a fost confirmat și precizat și de raportul Comisiei de Mediu a Senatului: „Depozitul este construit în pantă. Evaluările ulterioare arată că, de la început, studiul de fezabilitate nu a ținut cont de existența unor pârâuri subterane și nici de calitatea solului de sub viitoarea groapă ecologică. Terenul pe care a fost construit depozitul nu corespundea din punct de vedere al parametrilor și a fost nevoit de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argilă cu alta adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanță de 12 kilometri de locul în care se află depozitul. Această înlocuire a adus o corecție de 4 milioane de lei la proiect de management integrat al deșeurilor”.

Practic, groapa de gunoi de la Tărpiu a fost proiectată în plan înclinat, iar levigatul se adună gravitațional într-un colț. Pentru că nu s-au montat vane și au existat doar niște dispozitive de cauciuc, orice ploaie cu debit mare a făcut ca levigatul să dea pe dinafară. Între timp, administratorul depozitului, SC Vitalia Servicii pentru Mediu SRL a remediat problema, astfel că, deocamdată, pericolul a fost înlăturat.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.