Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au reacționat virulent, după ce, marți, Agenția americană pentru Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) a făcut public un raport în care se preciza că, în ultimele 18 luni, firme de exploatarea lemnului din România, printre care se află și Frasinul din Bistrița-Năsăud, au livrat companiei austriece Schweighofer Holzindustrie zeci de mii de metri cubi de lemn extras ilegal din două parcuri naționale.
Reprezentanții celor două entități susțin că lemnul provine din lucrări silvice legale și autorizate efectuate în zonele de conservare ale celor două parcuri naționale, unde legislația prevede foarte clar astfel de intervenții.
În urma raportului făcut public de EIA, atât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cât și Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq au recționat vehement prin intermediul unor comunicate de presă. Potrivit acestora, legislația din domeniu a fost respectată, astfel că exploatările de lemn efectuate pe raza celor două parcuri naționale nu sunt ilegale.
Romsilva: Exploatările sunt legale
Astfel, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale sau naturale are o proveniență legală, lucrările silvice fiind în concordanță cu legislația privind ariile naturale protejate, planurile de management și amenajamentele silvice, toate elaborate de specialiști în arii protejate și silvicultură, aprobate de autorități.
„Solicitarea organizației respective de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu.
Toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă, și zone de conservare durabilă, «tampon», unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice”, precizează Romsilva.
Mai puțin de jumătate din suprafața parcurilor naționale din România este ferită de tăieri
Regia Națională a Pădurilor administrează 12 parcuri naționale cu o suprafață cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecție strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislației și a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcurilor.
„Așadar, lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă ale Parcului Național Călimani și Parcului Național Munții Rodnei nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale și autorizate”, arată Romsilva.
Autorii raportului EIA, nespecialiști în silvicultură
Potrivit reprezentanților instituției, datele raportului EIA sunt neclare, iar documentul a fost întocmit de nespecialiști.
„(…) «investigația» conține numeroase date neclare privind pădurile virgine din România, precum «Carpații României adăposteau odinioară», fără a se preciza intervalul de timp, sau faptul că două treimi din pădurile virgine ale României ar fi dispărut în ultimul deceniu, citând «experți în silvicultură» anonimi sau «studii în derulare».
Lecturarea atentă a acestei «investigației» arată că autorii nu stăpânesc legislația din România și nici cunoștințe privind silvicultura și normele silvice.
Ne exprimăm regretul că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România”, conchid cei de la Romsilva.
Fordaq: Raportul EIA are drept țintă denigrarea industriei lemnului din România
În aceeași notă au reacționat prin intermediul unui comunicat și reprezentanții Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România, care „își exprimă regretul și indignarea că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România”.
Potrivit sursei citate, raportul EIA are drept țintă denigrarea industriei lemnului din România și convingerea beneficiarilor externi de a numai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din „parcuri naționale”, iar exploatarea lui conduce la dispariția „pădurilor virgine”.
Fordaq subliniază că solicitarea EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.
„Toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă și zone de conservare durabilă, «tampon», unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice.
Exploatările forestiere în zonele de conservare durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor naționale sunt normale și legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a masei lemnoase se face cu avizul custozilor ariilor protejate. De asemenea, exploatarea se face sub controlul autorităților statului român, cu respectarea recomandărilor și bunelor practici de mediu.
Afirmația «că nu există trasabilitate privind proveniența legală a masei lemnoase în România» și de aici prezumția de vinovăție privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată ilegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiție a trasabilității masei lemnoase. Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienței masei lemnoase se urmărește pentru prima punere pe piață a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare și prelucrare a masei lemnoase.
România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilității masei lemnoase până la prima punere pe piață a acesteia. Fiecare aviz de transport este raportat și înregistrat pe serverul central SUMAL, se verifică încadrarea în prevederile unui act de evaluare a masei lemnoase legal aprobat (APV), se verifică exploatarea în baza unei autorizații de exploatare legal emise, se urmărește poziția corespondenței GPS a locației expediției față de locația autorizată a parchetului. În concluzie, România are unsistem foarte strict de urmărire a trasabilității provenienței legale a masei lemnoase, conform cerințelor regulamentului european EUTR.
Solicitarea EIA privind «o trasabilitate deplină», în depozitele de sortare și prelucrare a masei lemnoase, este o utopie care nu există în niciun stat din Europa ca obligație legală. Este ca și cum ai cere unui siloz de cereale, care achiziționează grâu de la zeci de mici fermieri, să țină o evidență a provenienței fiecărui bob de grâu. Ca și depozitul de lemne, depozitul de cereale are trasabilitate și documente pentru fiecare transport, dar după recepție, evident grâul se amestecă în depozit!
Recomandările EIA nu au nicio baza legală, exced legislației naționale și europene și sunt o utopie chiar și din punct de vedere tehnic, mai ales că se adresează și industriei plăcilor- producătorii Kronospan, Egger- companii care folosesc în procesul tehnologic bușteni de dimensiuni mici, resturi din prelucrarea primară a lemnului, lemn provenit în special din import„, precizează Fordaq.
Fordaq: Scopul EIA este ca România să devină necompetitivă
Reprezentanții Comunității Forestierilor susțin că scopul EIA, prin intermediul raportului publicat marți, dar și prin conferințele de presă pe care le va organiza cu ajutorul organizațiilor World Wilde Fund din Austria și Germania, este să slăbească competitivitatea industriei lemnului din România, situația agravându-se în anii 2016-2017, mai ales pentru cei care se ocupă de exploatare.
„În fapt, scopul EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată de tăieri ilegale, astfel încât cerințele de control a provenienței legale să devină atât de complicate încât industria lemnului din România să devină necompetitivă, iar beneficiarii externi să ocolească produsele din lemn din România, datorită riscului prezumat de proveniență a lemnului din tăieri ilegale.
Raportul actual al EIA este o continuare a raportului EIA din 2015, cu scopul evident de a denigra industria lemnului din România și a bloca accesul produselor acestei industrii pe piețele de export.
Cum va atinge EIA acest obiectiv? Prin promovarea agresivă în media internă și externă a acestui pseudo-raport. Așa cum au anunțat astăzi reprezentanții EIA, conferința de presă de la București va fi urmată de conferințe de presă organizate cu sprijinul WWF Austria și WWF Germania, la Vienași apoi conferințe de presă în SUA.
Solicităm autorităților statului român să se implice în rezolvarea acestei crize de imagine, care aruncă România într-o zonă neagră a politicilor de mediu. Nu ne putem permite ca industrie și ca țară să fim denigrați, în lipsa unor dovezi de necontestat și pe baza unor presupuneri care au la bază surse neoficiale.
Începând cu anul 2013, prețurile masei lemnoase au început să erodeze competitivitatea industriei lemnului din România, situația agravându-se în anii 2016-2017.Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, cât și în cel de prelucrare primară și industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 3000 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și își vor înceta activitatea.Vorbim de asemenea de riscul dispariției a mii de locuri de muncă în industria lemnului„, precizează Fordaq.
Reamintim că, potrivit EIA, Schweighofer a achiziționat de la furnizorii de profil din România peste 35.000 m.c. de lemn provenit doar din două parcuri naționale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018. Printre furnizorii importanți ai companiei austriece se regăsește și firma bistrițeană Frasinul, deținută de Traian Larionesi. Despre acest subiect, Realitatea de Bistrița a scris AICI.