Lovitură pentru români! Cât vor plăti pentru facturile la curent anul viitor

Oamenii vor plăti la energie electrică facturi de trei sau chiar de patru ori mai mari decât anul trecut, în primăvară, chiar și la un tarif de 1,3 lei pe kilowatt, ceea ce pentru marea majoritate a populației va fi o problemă majoră, a afirmat miercuri consultantul economic Adrian Negrescu.

"Nu suntem atenți la economie, ne interesează doar să luăm niște decizii, din păcate, care să dea bine la televizor, să dea bine în presă. Dar, dincolo de aceste decizii care par la prima vedere pozitive, se ascund multe semne de întrebare legate de cum vor fi implementate aceste noi reglementări de la 1 ianuarie, care va fi efectul lor. (...) Chiar și la 1,3 lei pe kilowatt, oamenii vor plăti facturi de trei sau chiar de patru ori mai mari decât anul trecut, în primăvară, ceea ce pentru marea majoritate a populației va fi o problemă majoră. Nu mai vorbesc, pe de altă parte, de zona de business, companiile care activau și care voiau să facă investiții în acest domeniu și care își văd practic activitatea limitată de acest nou cadru legislativ care a impus niște măsuri, unele de-a dreptul aberante, legate de profitabilitate și de modul în care îți poți dezvolta niște investiții predictibile pe termen mediu și lung", a afirmat Adrian Negrescu, la o nouă ediție a dezbaterilor "Energia în spatele scenei", conform Agerpres.

În opinia sa, "exemplul celor de la Enel, de la CEZ, de la Exxon", va fi urmat și de alte companii, iar 2023 va fi anul în care mulți dintre jucătorii străini din piața românească să își facă exitul, să plece către alte piețe regionale.

"Se pot duce în Bulgaria, în Ungaria, acolo unde mediul de business este unul mai predictibil și mai favorabil din prisma protejării banilor investitorilor. Aceste companii nu vin într-o țară doar pentru a face cifră de afaceri, vor profit - și ni se pare foarte normal să reușim măcar să le oferim un cadru fiscal, un cadru de desfășurare a business-ului, care să le permită să vadă dincolo de ce se întâmplă în lunile următoare, să aibă un cadru stabil pentru următorii 10-15 ani. Știți care este cel mai bun exemplu de mod aberant în care se întâmplă lucruri în piața de energie? Din punctul meu de vedere este cazul Hidroelectrica, cea mai mare companie cu cel mai mare potențial din piața românească, care, în acest moment, nu reușește să emită facturi către clienții săi. Marea majoritate a clienților n-au mai primit facturi din luna iunie a acestui an. Gândiți-vă, suntem în decembrie și nici măcar în decembrie, acum, nu au fost emise facturi", a spus consultantul economic.

Potrivit acestuia, pentru mulți dintre clienții Hidroelectrica care s-au bucurat de prețul foarte mic la energie pe care îl plătesc, probabil primele zile ale anului viitor "vor aduce un adevărat coșmar din punct de vedere financiar", pentru că va veni o factură care va trebui plătită în termen de 45 de zile și care va cuprinde toate aceste luni, aproape mai mult de jumătate de an, în care practic nu au fost emise facturi.

"Anul 2022 a fost cel mai greu an de după revoluție în piața de energie din România, cu multe semnale negative care au bulversat lanțurile economice, au bulversat economia românească într-o perioadă în care inflația a tăiat puternic din competitivitatea companiilor românești. Vedem, din păcate, din ce în ce mai mulți investitori care vor să plece din piață. Mă refer la aceste semnale transmise de Enel, cel mai mare jucător din piața de energie, CEZ-ul care, de asemenea, își propune să iasă din piață - și nu mai vorbim de Exxon Mobile care și-a vândut filiala din România către Romgaz pentru proiectul Neptun Deep", a mai spus Adrian Negrescu.

În opinia sa, sunt unele "semnale importante" care, pentru investitorii străini, pentru cei care vor să facă bani în sectorul energetic, alături de legislația "complet haotică" în 2022 au ridicat și ridică în continuare multe semne de întrebare legate de investiții. El a subliniat că marea problemă în momentul de față, din perspectiva energetică, este lipsa acută de investiții în sistem.

"Am devenit din ce în ce mai puternic dependenți de importurile de pe Piața Zilei Următoare (PZU), ceea ce este absurd pentru o țară care are resurse energetice, dar pentru care, iată, nu reușim să atragem investitori, să impunem practic un mecanism de piață care să funcționeze și care să aducă acestor jucători în piață care pot să facă investiții profit, pentru că despre asta este vorba până la urmă, dincolo de lucrurile care țin de predictibilitatea business-ului pe care îl fac acolo. Legea care a fost promulgată aseară (marți - n. r.) de președintele Iohannis vine să ridice și mai multe semne de întrebare - și cred că toată discuția de până acum legată de cele cinci ordonanțe din zona de energie, care au bulversat practic atât populația, cât și companiile, și-au găsit un fel de bomboană pe colivă cu această decizie luată în Parlament, care vine să instituie o culme din punctul meu de vedere a birocrației românești. Să pui consumatorii, aproape 9 milioane de oameni, să vină cu declarații pe proprie răspundere pentru a beneficia de un preț compensat la energie mi se pare o prostie fără margini", a susținut Negrescu.

În opinia sa, din cei 9 milioane de oameni "potențial scriitori de declarații lunare în privința zonei de energie", probabil 80% nici măcar nu știu de faptul că vor trebui să facă acest lucru - și "se vor trezi, din păcate, în luna ianuarie 2023 sau chiar februarie cu niște facturi de trei sau de patru ori mai mari" și nu vor ști de unde vin aceste facturi pentru că statul a adoptat o legislație care nu-i mai protejează ci, dimpotrivă, vine practic să le să le creeze și mai multe probleme.

În ceea ce privește sectorul economic, consultantul precizează că "sunt atât de multe probleme generate de aceste schimbări de ordin legislativ, de ordin financiar în zona de energie, încât e aproape o misiune imposibilă să-ți faci buget în zona firmelor de producție, în contextul în care prețurile la energie, la gaze, la carburanți fluctuează de la o lună la alta".

Totodată, el a precizat că 2022 a fost un an dificil, un an în care a fost aproape imposibil să poată fi făcută o predicție legată de ce se va întâmpla în zona petrolului, în zona energiei, în zona gazelor. Printre cauzele menționate au fost: războiul din Ucraina, precum și alte măsuri la nivel internațional care au venit și au bulversat piețele de energie.

"Peste toate acestea am venit și noi, la nivel local - și fără să avem o minimă viziune legată de ceea ce ne dorim din punct de vedere al perspectivelor pieței de energie, cu tot felul de ordonanțe. (...) Ne-am făcut singuri probleme prin aceste decizii - ne-am îngropat multe dintre lanțurile economice - și am ajuns într-o situație în care, mă uitam pe datele de la Registrul Comerțului, sunt aproape 100.000 de companii care riscă să se închidă în primele luni ale anului viitor din cauza costurilor din ce în ce mai mari cu utilitățile, cu zona asta logistică", a adăugat Adrian Negrescu.

Sursa: Mediafax