VÂRFUL DE DEBIT AL DUNĂRII LA INTRAREA ÎN ROMÂNIA AR PUTEA FI PÂNĂ ÎN 9000 MC/S

Debitul Dunării este, astăzi, la 6100 mc/s iar estimările indică un vârf de până la 9000 mc/s, în scădere semnificativă față de prognozele inițiale de 9300 - 9500 mc/s, potrivit Anei-Maria Agiu, purtător de cuvânt la Administrația Națională Apele Române.

"Debitele Dunării în ultima perioadă au fost într-adevăr în creștere. Dacă facem o comparație cu data de 13 septembrie, când debitele Dunării erau de 2.200 mc/s, astăzi vorbim de debite de aproape trei ori mai mult, 6.100 mc/s, iar conform prognozei realizate de colegii noștri de la Institutul Național de Hidrologie până pe 28 septembrie estimăm să avem debite de 8.300 mc/s. Ieri s-a atins valoarea maximă a viiturii la Budapesta, debitul fiind de 8.200 mc/s, dar mai puțin decât cel prognozat. Conform informațiilor suplimentare pe care le-am primit de la colegii din Serbia, atenuarea viiturii în zonele natural inundabile în amonte de Bogojevo va fi mult mai mare decât în condițiile anterioare, iar aceasta ar putea însemna debite maxime semnificativ mai mici la intrarea în țară, adică comparativ cu prognoza inițială de 9300, până la 9.500 mc/s la intrarea în țară, estimăm că vârful maxim ar putea fi până în 9.000 mc/s", a explicat duminică, Ana-Maria Agiu, la Digi24.

Aceasta a precizat că debite cu niveluri de 9000 sau 10.000 mc/s pot fi tranzitate în siguranță pe sectorul românesc al Dunării. În context, Ana Maria Agiu a amintit debitele istorice de 15.600 mc/s, consemnate în 2006.

"Cu siguranță, creșterea Dunării este substanțială și viitura se va resimți și la nivelul sectorului românesc al Dunării. Acest lucru este firesc și trebuie să îl spunem. Pe de altă parte, dacă comparăm cu debitele istorice din alte perioade, să zicem anul 2006, în care Dunărea la intrarea în țară avea 15.600 mc/s, debite cu un nivel de 9.000 mc/s până chiar peste 10.000 pot fi tranzitate în siguranță pe sectorul românesc al Dunării. Aceasta nu înseamnă că suntem liniștiți, ci, dimpotrivă, suntem în stare de alertă. Monitorizarea este foarte strictă. Hidrologii de la nivelul celor șapte Administrații Bazinale de Apă de la Apele Române riverane Dunării, Banat, Jiu, Olt, Argeș Vedea, Buzău Ialomița, Prut Bârlad, Dobrogea litoral transmit permanent informațiile hidrologice despre nivelurile Dunării către colegii de la INHGA pentru a reactualiza în fiecare zi această prognoză", a subliniat sursa citată.

Totodată, ea a reamintit că au fost aduși mii de saci de nisip aproape de sectorul românesc al Dunării și că au fost informați alți deținători de lucrări hidrotehnice, precum Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, pentru a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri precum și stadiul de funcționare a stațiilor de pompare.

Pe de altă parte, însă, reprezentanta ANAR a explicat că un risc care poate apărea este acela al unei durate lungi de propagare a viiturii pe sectorul românesc al Dunării, care poate să fie de cel puțin șapte zile, ceea ce va pune digurile sub o presiune constantă.

"Aceasta înseamnă că digurile vor fi sub o presiune a apei constantă și prin urmare, se impune o monitorizare foarte strictă, pentru că o durată atât de lungă, cu niveluri foarte crescute la diguri, impune clar o grijă. S-au inspectat toate punctele, inclusiv punctele critice, cele care au fost vulnerabile în 2006. Acolo s-au adus saci cu nisip care vor impune, după caz, consolidarea și supraînălțarea digurilor, de asemenea utilaje de intervenție, dacă va fi cazul, astfel încât cu prioritate populația să fie protejată și riscul de inundații să fie cât mai redus", a susținut Ana-Maria Agiu, la Digi24.

AGERPRES